Culegere de cronici şi recenzii la cărţi ale unor importanţi scriitori români. ...citește...

Conţine Declinarea poeziei şi eseuri despre Creangă, Eminescu, Caragiale, Macedonski, H. Papadat-Bengescu, Arghezi, Sadoveanu, Bacovia, Goga, Rebreanu, Camil Petrescu, Blaga, Holban, Blecher, Cioran, Marin Preda, Titus Popovici, Sorescu. ...citește...

Fireşte, n-am citit toate Cărţile deceniului 10. Cu toate acestea, numele adunate în acest volum mi se par destul de reprezentative pentru a putea discerne nişte trăsături ale perioadei (împinsă, perioada, tacit, pînă în preajma intrării cărţii sub tipar). ...citește...

Cartea de faţă continuă Cărţile deceniului 10, volumul din 2003 care aduna între copertele sale cronici şi recenzii la peste două sute de cărţi semnate de mai mult de o sută cincizeci de scriitori. Cărţi de ieri şi de azi mai adaugă încă o sută douăzeci de cronici. ...citește...

Cele două „nehotărâri” din titlu (literatură şi o panoramă) vor să atragă atenţia că nu propun aici nici panorama, nici istoria literaturii române, ci varianta mea de lectură/privire asupra cărţilor româneşti despre care am scris din 1970 până astăzi. ...citește...

Continuă volumul precedent, adăugând alte intervenţii pe teme de lume literară şi alte cronici la cărţi româneşti. ...citește...

Dicţionarul ilustrat acoperă perioada 1950-2000, fiind precedat de o secţiune Repere care reţine cele mai importante personalităţi ale criticii de dinainte de 1950. Din păcate, corectura cărții a fost făcută superficial. La o viitoare ediție, ar fi nevoie de o îndreptare a tuturor erorilor de cules. ...citește...

Înainte de a mă lăsa purtată în această lungă autoficţiune, simt nevoia unor precizări. Nu voi reuşi să fiu prea solemnă în răspunsuri, căci destule feţe ale vieţii/lumii noastre mi se par comice ori groteşti, bune să-ţi stârnească zâmbetul, dacă nu râsul în hohote. ...citește...

Albumul numără locuri ale memoriei culturale transilvane, aşadar încăperi, case, străzi, grădini prin care au trecut, lăsând urme, oameni de cultură păstraţi în memoria comunitară. Să reconstitui ori să întreţii o atmosferă e o datorie care ar trebui să ne fie de la sine înţeleasă. ...citește...

Moartea la purtător vrea, din nou, să fie cartea despre moarte. Se numeşte astfel fiindcă acest titlu acoperă foarte bine „pariul” meu pe muritudine. Titlul vechilor mele cărţi despre moarte prelua o sintagmă din laboratorul eminescian. „Geniul morţii” fusese precedat de „ştiinţa morţii”. „Ştiinţa” înseamnă deopot...citește...